Marele ecran

Şi dacă m-aş uita zilnic la televizor şi aş găsi zilnic ceva nou, precum un mandru marinar pe varf de vas ce priveşte in larg şi vede mereu cate ceva cu binoclul său ruginit de cositor, simţindu-se din ce in ce mai înconjurat de pămant.

Dacă marinarul ăla pentru o clipă ar dori mai multă apă, atunci şi eu mi-aş dori o clipă să mă văd acolo. În cutia mea de plastic marcată de un nume, nu prea mare, dar destul de mare încat să satisfac marinarul din mine.

În refugiul unor ştiri pline de: "Astăzi un bărbat de 32 de ani şi-a pierdut fetiţa de 5 şi soţia într-un accident de maşină şi este momentan în stare bună". În atatea pierderi, în atatea alegeri proaste aruncate de sus, de parcă nu există un deget să arate că apusul... nu e chiar aşa uşor de prins.

În refugiul unui film de ora 9, unde oameni vand cu atata nonşalanţă sfarşituri fericite de parcă este atat de uşor. În refugiul unui om plin de inconştientă, în inima unei fete singure, în sărăcia neamului meu din care ies    tarandu-se martiri cu ceasuri scumpe si pantofi lucioşi. Din explozia unor "te iubesc"-uri scuipate de societate care nu-ţi lasă timp să tragi aer, înainte să înjuri.

Din creierul unui copil de 8 ani ce priveşte spre icoană şi spune: "Vreau să am şi eu televizor să mă uit la desene animate!".

Dar, marea asta puştiule, s-a jurat pe televizorul tău că nu vrea să vadă pămant şi habar n-ai cat bine vrea sa-şi facă. Ascultă asta de la un copil crescut cu casete închiriate ce ştia pe de rost sute de filme, ce a rămas ţintuit şi şocat în faţa unui ecran plin de purici fără să simtă că spectacolul, că spectacolul se încheiase de mult.

Un copil ce a alea la timp să se despartă de ochii altora şi să vadă mai mult cu ai săi, un copil ca mulţi alţii dar extraordinar de puternic pentru lucrurile pe care numai el le vede şi cu ajutorul cărora în fiecare zi mai trasează nişte linii pe atlas.

Deoarece în ziua în care acest vapor, acest vapor, se va scufunda, eu îmi iau prima barcă de salvare, caut pămantul şi vin să-ţi sparg televizorul.

Să vedem, pentru ce toastăm?

Niciodata să nu minţim, să nu furam, să nu înşelăm şi să nu bem!

Dar dacă vrei sa minti, minte în bratele celui pe care îl iubeşti.
Dacă vrei să furi, fură de la anturajele rele.
Dacă vrei sa înşeli, înşeală moartea.
Şi dacă trebuie să bei, bea în momentele care îţi taie respiraţia.

Tu ai inventat asta?
Simte-te ca acasă...